Blog

O POVESTE CU UN PITIC- Andu Golovatai

O POVESTE CU UN PITIC- Andu Golovatai

 

O dată, trăia un soi de pitici din gumă, foarte elastici.  Piticii aveau săbii din bunătate, pe care le-au primit de la niște înțelepți care erau foarte, foarte bătrâni. De fiecare dată când se luptau cu cineva, câștigau un aliat. De exemplu: odată s-au bătut cu un om de metal parfumat. Piticii nu l-au tăiat, ci au îndreptat spre el săbiile și din ele au ieșit niște  lasere albastre care l-au făcut pitic ca și ei.

pitici

Pe lângă piticii aceștia care sunt pitici de bunătate, mai existau și pitici de răutate care aveau ca arme ochii. Ei se uitau în ochii adversarilor și îi vrăjeau să facă ce doreau ei. Piticii de  răutate locuiau în niște mlaștini de mucegai, iat piticii de bunătate locuiau în niște ciuperci roșii.

Într-o zi, piticii cei răi au atacat satul piticilor buni. Piticii cei buni au dat tot ce au putut, dar, din păcate, piticii cei răi au fost ajutati si de niște dragoni care au distrus aproape tot satul. Piticii buni nu s-au dat bătuți și au atacat conduși de regele lor, Regele din Speranță. Regele avea două săbii și un arc. Dușmanii lor aveau o Regină din Ghinion cu o arbaletă uriașă care putea să tragă și cu 3 săgeți!!!

A fost o luptă grea. Toți piticii buni și cei răi erau răniți. Doar regele și regina mai luptau. Atunci, un fulger a venit din cer și l-a făcut pe Regele Speranta foarte, foarte puternic. Când a văzut regina această putere, s-a predat și așa piticii de răutate s-au împrietenit cu piticii de bunătate.